Archive for Aprilie 2010

h1

Mono. ono. no. O!

Aprilie 28, 2010

Deci sunt in stare de soc, dar e de bine. :]] Da, exagerez.

Well… sa zic povestea de la inceput. Mi s-a stricat mp3-ul si sunt in mare suferinta. Well, nu asta e important. Asa… si neavand la ce altceva sa ascult muzica, am apelat la telefon, care nu, nu are mp3 si sunt nevoita sa ascult la radio. :]] Totul mi s-ar fi parut catrastrofal daca nu ar fi prins radio guerrilla. Da, fac reclama, mi scuzi. Eu dadeam next next next pana cand am auzit cateva secunde din I`m not sorry de la the pigeon detectives. Si eram gen… wow. ce radio e asta? [pt. ca imi place melodia…] Ma rog, si asa am descoperit eu radioul. whatever. Despre altceva voiam sa scriu. :))

Intr-o zi frumoasa, cu soare, cand ascultam eu radioul in statie, asteptand autobelu` sa ajung la scoala… incepe o melodie care imi place asa ca ritm, cu versuri… ok… ma rog, mi-a placut. Mi-am notat cateva versuri sa o caut pe google cand ajung acasa… ma rog, au trecut cateva zile de atunci, dar azi am auzit alta melodie care mi-a placut si am facut la fel… si am inceput sa le caut. Melodia aia… de acum cateva zile… surpriza. E cantata de o trupa romaneasca. o.O. Si suna bine! nu am gasit-o din pacate in format mp3 si trebuie sa o ascult asa, pe net.

Ma rog… melodia e Maria de la The mono Jacks. :> puteti sa o ascultati aici.  V-as fi pus link catre youtube, dar nu e acolo si… bla bla bla.

Oricum, imi place ca apar trupe romanesti care sa cante dragut. Cand am auzit melodia asta la radio nici prin gand nu mi-a trecut ca ar putea fi romaneasca…

Da. Prea multa reclama si cred ca am fost cam incoerenta, nush ce ati inteles, important e ca imi place melodia. :]]

P.S: Faza la engleza… vorbeam despre partile corpului si desena teacher la tabla acolo… si nush a zis Radu ceva de co*ie. Presupun ca incet, nush, ca majoritatea n-am auzit… si traduce youbo… „balls!”. Se uita techer ciudat la el asa… si zice plictisita… „mda. aveti la dispozitie 10 secunde sa radeti.” Majoritatea nu auzisem, habar n-aveam ce au zis ei doi… dar majoritatea eram pe jos de la faza cu cele 10 secunde. :]] Mai ales eu, fana numarul 1 a sarcasmului. :))

Si da. Gata. Am terminat. Finish. :]]

P.S2: Imi place melodia asta! ❤

h1

Retoric.

Aprilie 25, 2010

– Cuvintele sunt ieftine. Îţi voi vinde o replică.
– O replică?
– O replică.
– Nu-ţi pierde timpul. Am mai auzit totul înainte.
– Nu totul.
-Nu minţi. Doar ştii că orice creion roşu nu va scrie niciodata cu albastru.
– Schimbă-i mina cu una albastră şi apoi te poţi contrazice de unul singur. Eu nu mă obosesc.
– Îl vezi? El e cel recunoscut pentru omul care face cele mai mari greşeli.
– Eşti o glumă, omule.
– Iar tu eşti zâmbetul pe care nu mi l-am dorit niciodată.
– Pueril.
– Dudă.
– Verde. Necoaptă. Crudă.
– Mii de gânduri într-unul. Îţi poţi imagina?
– Nu.
– Cum nu?
– Nu. Şi nu întreba de ce nu.
– De ce nu?
– Pentru că sunt durerea aia pe care o simţi în genunchi, care te face să cazi în genunchi, să regreţi. Şi să mori.
– Trebuia tu să încerci ceva nou.
– Uită-te puţin la mizeria pe care ai făcut-o.
– Te doare?
– Nu ţi se pare că pui prea multe întrebări?
– Tocmai ai răspuns la o întrebare cu o altă întrebare. Numai oamenii fără răspunsuri fac asta.
– Nu am un raspuns.
– Despre ce vorbim noi?
– Eşti o glumă, omule.

P.S: Nu stiu. Habar n-am. Aveam you me at six pe fundal si aberam. Chiar nu stiu.

h1

M&M’s.

Aprilie 23, 2010

Ma uimesc pe zi ce trece.

N-am cuvinte sa va spun cat de fericita sunt in ciuda faptului ca am unele probleme, total minore pt. mine acum, total majore pt. mine acum doua-trei luni.

Sa vedeti problemele mele banale de acum, din cauza carora as fi fost ultima trista acum 3 luni.

First of all… nu mai am loc sa imi pun hainele! Eu, pe persoana fizica, nu am in camera sifonier, biblioteca, rafturi, la la la. Am o chestia asa, 3 in 1. Cu sifonier intr-o parte, rafturi suspendate si dulapioare, alta chestie cu rafturi, la la la. Ma rog, intelegeti voi. Eh. Si am haine cam in toate locurile. Si unde sunt destinate cartile, si peste tot. Bai. Si acum nu mai am loc. Nu mi se inchide bine usa in locul unde trebuie sa imi pun hainele, iar in celelalte dulapuri, cand deschid, cad hainele pe jos. :]] Pfoai fratie, inainte as fi facut crize. :)) [Bine, probabil ca daca incerc sa le ordonez ca lumea si sa le elimin pe cele pe care le port prea rar, as avea loc, dar leeeeeeeenea.]

Apoi… sunt racita cobza. Imi curge nasul angro si as dormi non-stop… iar pe mine de obicei raceala ma face super emo si depresiva, mai ales ca nu pot sa respir pe nas. Si acum nici nu bag in seama raceala asta, pt. ca sunt prea fericita. :]]

Omg. Si am M&M’s. ♥ Cu alune!

Da, sunt boring in ultimult timp ca vorbesc prea mult despre mine. :))

Dar serios, fericirea asta nu-mi da pic de inspiratie. Cand eram trista aveam de ce sa ma plang, acum sunt gen… „Razboi in Patagonia? Bietii oameni, lasa, o sa se termine, o sa fie bine.” Sau… daca vine o fata la mine si incepe sa imi spuna… „stii… ca azi m-a parasit. si… sufar… si sunt emo” eu sunt gen… „Hai fratie, si esti trista ca te-a parasit unu`? Te-a desfigurat cineva si esti atat de urata incat acum toti se sperie si nu ti-ai putea gasi pe altcineva?” Nush, eu vad solutie la ORICE. :]] Si nimic nu mi se pare o tragedie. Nu am de ce sa ma plang. :]]

Da, pana primesc vreo palma si ma trezesc la realitate, sper sa fie cat mai tarziu. :]]

Si sunt fericita si pentru ca sunt cu tine, Copilaaas. ♥ :”> Gata. Ti se urca la cap. :]] :*******

P.S: Si mi-am luat blugi mov, indeed. :> Thanx Deyoo. >:D< :]]

Iar pt. ca imi place melodia asta si o ascult de cand am ajuns acasa… O sa o postez. Mwhaha.

h1

Moaaa.

Aprilie 19, 2010

Deci. Sunt la Anculina şi trebuie sa facă pt. ora de româna o poezieeee. Iar eu am ajutat-o. :> Uitaţi aici poezie. :))

Pe-o aripă albastră

Se-ndreaptă către noi

O noapte furtunoasă,

Să ne pazească pe-amândoi.

 

Căci cheia către zi

A fost ferită-n umbre.

Pe un culoar o-ascunzi

Cu gânduri mult prea sumbre.

 

Da. Eu şi Anca suntem geniale, total adevarat. :]]

h1

Raw raw.

Aprilie 19, 2010

Ma tot amuz de cateva zile datorita unor poze gasite pe net… :]] si ma stiti deja, imi place sa pun chestii de genu` pe blog. Plus ca maine, sau azi, sau ma rog… oricum, gen luni seara… pregatesc post nou cu quote-uri.

Dar acum razi. :]]

Mi se pare atat de cute asta. :]] But south. >:)



h1

Obi kenobi sometimes moves things around.

Aprilie 17, 2010

Deci, eu, Lavinia, pe persoana fizică, care este, am găsit foarte multe imagini drăguţe care conţin quote-uri. Ultima oară ştiu că vă plăcuseră, aşa că m-am hotarât să le pun pe blooooog.

[Ah, ce enervant e că atunci cand încerci să scrii cu diacritice, în loc de cratimă îţi pune „+”]

Ce proastă. 😐

Asta e perfectă pentru mine. ❤

h1

So happy, so happy, so gaaaay!

Aprilie 17, 2010

Am o perioadă genială.

De ceva timp, o lună şi ceva cred.

Nu ştiu, mă simt foarte bine, sunt foarte optimistă… şi chiar îmi prinde bine. Văd totul altfel, văd viaţa cu alţi ochi, totul mi se pare genial şi pur şi simplu nu mai pot concepe cum oamenii pot fi trişti, chiar dacă eu obişnuiam să fiu ultima plângăcioasă şi depresivă.

Vorba aia. O viaţa avem. Acum nah, nu insinuez ceea ce insinuează majoritatea care au motto-ul ăsta, sau ce o fi el. Anume că trebuie  să petreci non-stop,  să fi mai mult beat decât treaz, să fumezi orice iarba de pe drum şi să tragi pe nas tot ce e alb. Din contră.

Ideea e că orice problemă am avut în trecut, care persistă şi acum sau nu, mi se pare total rezolvabilă. Şi văd soluţii pentru majoritatea lucrurilor. Într-adevar, nu pe moment, pt. ca prima etapă a oricărei rezolvări pt. problemele mele e panica. Şi incep să mă enervez, să urlu, să ţip, să vorbesc mult, repede şi tare, să… aaaaah. Important e că îmi trece. :)) Gen. Ieri, la balul gâscanilor, aveam ultimii nervi de pe planetă pt. că noi nu aranjasem mesele şi ne venisera invitaţii. Şi ţipam la toată lumea în primă fază şi simţeam că o să mă sinucid. :]]

Din fericire nu m-am sinucis. Ci am cules pe toată lumea care mi-a sărit în cale şi am pus-o la treabă. :]] yeah, sorry for that. Si tot in etapa aia, de nervi şi panică… venise Adrian la mine şi eu mă crizam pe acolo şi i-am zis să plece că-i dau una, sau ceva de genu`. Şi a întors obrazul. Iar eu ce-am făcut? :]] I-am dat o palmă. Chestie pe care n-o fac prea des, pentru ca sunt total anti-violenţă, dar când sunt nervoasă nu mai am nici un principiu. :]]

Oricum, nu asta e important. Ci faptul că s-a rezolvat, şi în ciuda micilor sau marilor probleme de la bal, ne-am distrat, a fost totul ok.  Mie mi-a plăcut la nebunie.

Revenind. O viata avem. Si oricât am spune noi că avem timp şi pentru aia, şi pentru aia, adevărul e că nu avem timp decât de… 2% cred din toate lucrurile cu adevarat frumoase pe care le putem face in viaţa asta. De asta… evit pe cât posibil să-mi mai pierd timpul îngrijorându-mă, fiind tristă pt. nush ce chestie, sau supărându-ma pe chestii mici. Recunosc, înca fac toate astea, dar nu în aceeaşi pondere ca înainte. Pt. că nu se merită.

Dacă te ingrijorezi, dacă te întristezi şi te gândeşti la cât de căcat e nu ştiu ce situaţie sau te cerţi cu toată lumea, fi sigur că nu vei rezolva nimic. O ştiu din experienţa. De asta încerc să îmi golesc mintea de tâmpenii şi să găsesc soluţii acum, chestie care mi se părea atat de… woooow inainte.

Şi cred că am zis la toată lumea chestia asta… dar citisem o chestie unde scria că din 70 de ani… dormi 25. Si eu sunt gen… moa.  Şi eu care dorm mai mult decat media, caţi ani mi-am pierdut dormind.

Să îmi mai pierd timpul şi cu tristeţi şi tâmpenii? Let’s… not. :]] „Life is what happens when you’re busy making your excuses.”

Şi chiar văzusem un episod din Medium… în care era un sondaj, nush ce, vorbeau la radio ăia… că toţi oamenii care s-au aruncat de pe nu ştiu ce pod, în apă, ca să se sinucidă, la la la, şi au supravieţuit, la jumatatea distanţei parcurse au realizat că absolut toate problemele din viaţa lor sunt rezolvabile.

Ghici de ce?

Asa că, dragii mei, hai să nu ne mai batem capul cu tot felul de chestii negative şi mici… şi să vedem infinitatea de lucruri geniale din viaţa noastră, pentru că sunt de mii de ori mai multe decât cele rele, numai că noi deja ne-am obişnuit cu ele, şi nu ni se mai par cine ştie ce. Gen… faptul că auzim. Daca stau să mă gandesc…  cât de groaznic ar fi să nu aud… gen, n-aş mai putea să ascult muzica. Ar fi groaznic, pentru că în general muzica este factorul principal care mă înveseleşte când sunt down şi aşa… Şi exemplele sunt infinite, dar cum am zis, noi deja ne-am obişnuit cu lucrurile bune din viaţa noastră şi nici nu le mai vedem

Viaţa e genială băi dudă.

Na. Melodie. Versurile sunt importante. :]]