Cand mi-am facut blogul capul meu mai avea putin si pocnea cand ma gandeam la ce as putea scrie. Aveam o tona de idei si chiar nu stiam cu ce sa incep. Dar, iata-ma aici, scriindu-mi al treilea post fara sa stiu despre ce voi scrie in continuare.
Cumpar inspiratie. N-am bani sa-ti dau, o sa iti dau o bratara.
Acum urmeaza aberatiile. Nestiinde ce scriu, o sa fie cam aiurea, dar eu vreau sa scriu ceva.
Pot spune ca limonada este geniala. Multumesc Doamne ca ai dat lamaile pe pamant, si vorbesc in numele tututor pacatosilor ca mine. Chit ca lamaile “e” acre, le mananc si fara zahar, si cu zahar si cu coaja, si fara. In limonada asta am pus 4 lingurite de zahar, mai aveam putin si o faceam sirop, dar e buna.
Ma voi putea numi artista dupa ce voi termina postul asta, pentru ca va iesi o opera de arta din degetele care apasa pe butoane tastaturii acum. Cate chestii pot fi in tastatura asta. o.O. Firimituri, seminte, ketchup si alte ramasite din ce am mancat cand ma uitam la filme in fata calculatorului…
Chiar. Am descarcat ieri parca un film… Coraline. Pare chiut, dar nu-mi gasesc niciodata timp sa ma uit la el. E de copii, clar, ca din cate am citit e vorba despre o fetita care gaseste o lume in care are niste parinti mai buni, numai ca au ochii din nasturi. Si ca sa ramana acolo trebuie si ea sa isi scimbe ochii cu nasturi… Fascinant.
Dau limonada pentru inspiratie.
Sunt o artista.
[La multi ani nenea! :***]
